luni, 7 decembrie 2015
marți, 6 octombrie 2015
6
Pentru zile mai putin bune, sperand sa nu fie multe :)), am scris azi doua cuvinte desi o explozie de lumina s-a asternut peste gandurile mele. Renasc in timp ce altora le mor povestile banale de vara.
sâmbătă, 5 septembrie 2015
Doi si trei si douazeci si doi
"acum un an", scrie in urma mea. Pare sa fi fost acum multi ani. Eu n-am mai scris de fericire, iar mai apoi n-am mai scris pentru ca nu mi-am gasit cuvintele in oboseala zilnica, la care ma imbie traiul de adult. Cu timpul am uitat, pe undeva mana mea s-a obisnuit sa franga cuvantul.
A mai trecut o vara
A mai trecut o vara
joi, 11 iunie 2015
Heat
https://www.youtube.com/watch?v=DsWdoyNmIIA
it was this song that screamed every night he went to sleep and his palms were sweaty, his eyes were living into this abyss, the voice that could not fade...
the theme that could not be erased, the love that was never shared
so he went and killed whatever it was left of it
it was this song that screamed every night he went to sleep and his palms were sweaty, his eyes were living into this abyss, the voice that could not fade...
the theme that could not be erased, the love that was never shared
so he went and killed whatever it was left of it
marți, 9 iunie 2015
Labels
nobody's gonna save me
so someone asked me how was my day and I said "well, you know...I've got better nightmares."
but that is not the case right here, I was screwed before we start
so someone asked me how was my day and I said "well, you know...I've got better nightmares."
but that is not the case right here, I was screwed before we start
miercuri, 27 mai 2015
Words to ghosts
Cerul nopților de vară se pierde printre nori deaupra capului meu si freamătul copacilor de pe stradă îmi cântă prin păr. Îmi vine în minte ceața dimineților de acolo. Când ne spargem dorințele o facem precum valurile de țărm. No words, just music.
marți, 28 aprilie 2015
Tei
Acest calm frumos care precedă furtuna lăsând aprilie în urmă îndată ce coroanele copacilor își întunecă frunza. Gândul că unde încep norii cei noi, aceia mai vechi se pierd în trecut. Și poate pe undeva încolțește nevoia de a mai așterne câte un rând și de a pecetlui trecerea.
Ce se va întâmpla cu mine?
Ce se va întâmpla cu mine?
miercuri, 15 aprilie 2015
No changes made
As days went by I became this silent person inside, but the problem was not the silence or the smell of bitterness. It was the "me" that I missed when I looked in the mirror and couldn't bring back.
To write a tale with short simple words...
I was always old in my young years and I grew to become younger as others burried themselves in responsibilities.
I think I like a good routine, except this wasn't nothing more than a sheep to wreck.
To write a tale with short simple words...
I was always old in my young years and I grew to become younger as others burried themselves in responsibilities.
I think I like a good routine, except this wasn't nothing more than a sheep to wreck.
vineri, 3 aprilie 2015
I've run an endless mile
there was this moment when my heart crushed under its own weight, but my memories
from that day have fade away
duminică, 22 martie 2015
sâmbătă, 21 martie 2015
Un
Mai multe cursoare s-au înghesuit de-a lungul paginii în gând,
cu nenumăratele încercări de a mai așterne un rând sau două.
Pare că timpul nu mi-e prieten dar nici dușman. Cotidianul m-a învins.
Să faci bine să-ți lași un loc mare sub soare, pitit la umbră, căci peisajele mari sunt imensități în deșert. Arșița asta de pe urmă mai poate naște lujeri din târziu?
cu nenumăratele încercări de a mai așterne un rând sau două.
Pare că timpul nu mi-e prieten dar nici dușman. Cotidianul m-a învins.
Să faci bine să-ți lași un loc mare sub soare, pitit la umbră, căci peisajele mari sunt imensități în deșert. Arșița asta de pe urmă mai poate naște lujeri din târziu?
duminică, 22 februarie 2015
Agave
“You
get a strange feeling when you’re about to leave a place. Like you’ll
not only miss the people you love but you’ll miss the person you are now
at this time and this place, because you’ll never be this way ever
again.” —Azar Nafisi, Reading Lolita in Tehran
sâmbătă, 10 ianuarie 2015
I wish that this was mine
M-am simțit ca un copil. Parcă luat la o plimbare pe locul din dreapta,
acolo unde lipsit de puteri așteaptă o noua cotitură. Sau asta e o sală de
cinema și privesc o distribuție cu care încă nu m-am obișnuit.
Aș vrea să-ți spun că eu știu mai mult. Ceva mai bine decât restul.
Și totuși tac în așteptarea vocii mele.
acolo unde lipsit de puteri așteaptă o noua cotitură. Sau asta e o sală de
cinema și privesc o distribuție cu care încă nu m-am obișnuit.
Aș vrea să-ți spun că eu știu mai mult. Ceva mai bine decât restul.
Și totuși tac în așteptarea vocii mele.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)