"acum un an", scrie in urma mea. Pare sa fi fost acum multi ani. Eu n-am mai scris de fericire, iar mai apoi n-am mai scris pentru ca nu mi-am gasit cuvintele in oboseala zilnica, la care ma imbie traiul de adult. Cu timpul am uitat, pe undeva mana mea s-a obisnuit sa franga cuvantul.
A mai trecut o vara
