sâmbătă, 26 februarie 2011

Ohne Dich



Cred că te iubesc în felul meu,deşi nu te-am iubit mereu şi mai cred că jocul meu e frânt,iar tu n-ai purtat niciodată vina greşelilor mele şi nici n-o vei purta pe-a celor care vor veni...Ori doar e obişnuinţă.

vineri, 25 februarie 2011

Careless snowflakes



Cred că v-am mai lăsat o dată cu piesa asta,dar nu-i nimic ,mă repet cu plăcere.
Probabil asta e ultima ninsoare a iernii lui 2011 aici. Am ieşit în stradă mai devreme,e absolut superb...deşi de ieri sunt iar racită =)) şi mi-e tare tare frig.Sistemul meu imunitar are nevoie de un upgrade,zău aşa. Prin urmare am început şi termin sezonul alb la fel.
Toate ca toate dar să nu se lase cu ger pentru că urmează un weekend în Serbia :D. We must have fun!

marți, 22 februarie 2011

Sing all you want



It's empty in the valley of your heart
The sun, it rises slowly as you walk
Away from all the fears
And all the faults you've left behind

The harvest left no food for you to eat
You cannibal, you meat-eater, you see
But I have seen the same
I know the shame in your defeat

But I will hold on hope
And I won't let you choke
On the noose around your neck

And I'll find strength in pain
And I will change my ways
I'll know my name as it's called again

Cause I have other things to fill my time
You take what is yours and I'll take mine
Now let me at the truth
Which will refresh my broken mind

So tie me to a post and block my ears
I can see widows and orphans through my tears
I know my call despite my faults
And despite my growing fears

But I will hold on hope
And I won't let you choke
On the noose around your neck

And I'll find strength in pain
And I will change my ways
I'll know my name as it's called again

So come out of your cave walking on your hands
And see the world hanging upside down
You can understand dependence
When you know the maker's hand

So make your siren's call
And sing all you want
I will not hear what you have to say

Cause I need freedom now
And I need to know how
To live my life as it's meant to be

And I will hold on hope
And I won't let you choke
On the noose around your neck

And I'll find strength in pain
And I will change my ways
I'll know my name as it's called again

luni, 14 februarie 2011

sâmbătă, 12 februarie 2011

Un an

Zeci de aberaţii,cuvintele de dincolo,
pedepsele,mânia,bucuria,gândurile,lipsa,frumosul,
urâtul,teama,nebunia,sfârşitul şi-acum ...
acum pur şi simplu o altă zi proastă.
Puţine noi,nimic de amintit.
Sec.



Pentru că am început cu aceeaşi piesă...

duminică, 6 februarie 2011

Cu ochii deschişi

Locuri unde vom merge după ce ajung celebră (Partea 1) :))) ,dar aveţi de aşteptat oameni buni.

Elveţia şi Norvegia







Din păcate nici una dintre aceste fotografii nu-mi aparţineee...

sâmbătă, 5 februarie 2011

Come Close...

A fi sau nu fi capricorn

Well,nu ştiu de ce am vrut să scriu chestia asta pentru că de cele mai multe ori mă enervez ca naiba când vine vorba de zodii pentru că se trezeşte vreunul să strige sus şi tare că el nu crede în aşa ceva,dar dacă-l descoşi 5-10 minute descoperi fără să-ţi zică,în ce categorie intră.Apoi mai sunt ăia de confundă tot timpul horoscopul cu zodia,etc. şi desigur cei care te ameţesc despre cum zodia lor e cap de afiş,nu mai detaliez.
În fapt există calităţi şi defecte de fiecare parte.

Eşti bun şi foarte prost în acelaşi timp,acceptă! Bine...personal am şi eu antipatiile mele dar nu despre asta vreau să vorbesc,se lasă cu ceartă şi nu-mi plac scenele.

Diferenţa e la nivel de defect,sau aşa prefer s-o văd eu.Cu toate neajunsurile semnului ăsta sub care m-am născut ,dac-ar fi să am posibilitatea de a alege nu prea l-aş schimba pe nimic.Acum poţi să spui că e stupid,am să îţi zic de ce merg pe ideea asta.Calea mea e presărată cu de toate, iar eu aspir la o recompensă imensă până voi muri :)) .Asta mă ajută să păşesc mai departe deşi disper uneori de parcă s-a terminat banda.

Ador să cred despre mine că nu-s de duzină,că sunt sucită îmi sună de la o vreme ca un compliment,nu prea-mi pasă de ce cred restul şi trăiesc în lumea mea .
Să nu credeţi că vorbim despre teribilism ,sunt chiar o fire paşnică pentru că îmi lipsesc mijloacele ,altfel îmi îmbolnăveam părinţii cu mult timp în urmă. Partea foarte proastă e că mă pierd repede în trăiri intense,mă despart cu greu de ceva,fie şi ceva ce n-am avut niciodată cu adevărat şi am o înclinaţie nemaipomenită spre dezastru.
Mă gândeam că unul dintre motivele pentru care nu îmi găsesc nimic de lucru este pentru că nu sunt bună la nimic.Încep să cred că am foarte multă dreptate,a început să mă tortureze,eu trebuie să schimb situaţia dar m-am împotmolit. Dincolo de asta sunt un eşec când vine vorba de a socializa în medii închise,nu mă adaptez deloc,în timp ce cu puţinii oameni pe care-i las să mă cunoască şi care prezintă rabdarea necesară,ajung să fiu sarea din bucate.Chestia asta îmi sporeşte mândria ,iată alta păguboasă...

De relaţii amoroase nici nu mai aduc vorba.Noi ăştia din capricorn avem cele mai mari şanse să vă persecutăm câtă vreme ne trăim 70% din relaţie la nivel imaginar.Vrei nu vrei,avem prea multă dragoste de oferit : )))))). La capătul opus stă faptul că dacă nu ne interesezi de la bun început ,aşa va rămâne pentru tot restul vieţii.

Unul dintre lucrurile care mă deranjează la mine şi de care mă ruşinez ,este că promit mereu mai mult decât fac cu adevărat.Nu pentru că aş vrea să păcălesc audienţa,ci doar pt.că mă entuziasmez ca un animal în faţa prăzii şi uit că nu e nimic bătut în cuie,orice poate să-ţi scape printre degete când ţi-e lumea mai dragă. Tot din cauza asta mă bucur din orice prostie la fel cu mă supăr din orice fleac şi despic firul în 10.

Deci care sunt până la urmă avantajele mele?

"Concretizez material toate gandurile cratoare utile revelatiei functiei mele interioare si mi le asum cu toata libertatea."

Perseverenţa,aspiraţie,maturitate,succes....încă aştept.

Negativism,fugă de schimbare,fatalitate,pesimism,superioritate,orgoliu,
obstacol,răceală,singurătate,încăpăţânare...îmi ies prin toţi porii.

Sunt cu capul în nori de ani buni.Problema se pune altfel,e oare realizabil?
Până atunci ar trebui să-mi ţin picioarele pe pământ ca să-mi uşurez existenţa,trebuie să mă conectez la lumea reală ori voi fi o învinsă.

miercuri, 2 februarie 2011

Gata!

Şi mi-am zis de muuulte ori "Asta trebuie să înceteze!".Cred că mi se resetează memoria la fiecare 60 de secunde altfel nu-mi explic de ce în fiecare moment fac ce fac şi mă gândesc iar . Am închis circuitul,păstrez pentru mine toate ideile ce-mi sar dintr-o emisfera cerebrală în alta.Faptul că aş mai vorbi altcuiva despre ceea ce se întâmplă în capul meu,mi se pare incredibil de stupid,aşa că tac.

Cumva trebuie să înceteze toate!
O să tac şi se va şterge la un moment dat.
Ţine doar de mine...

Ah,de-ai da de mâncare unei maimuţe şi-ar fi face trecerea mai repede ca mine.

Nu pricep mai nimic din ce se întâmplă.De ce dracu îmi e atât de greu să mă trezesc ...la prânz ori când mă trezesc eu,şi să nu-mi mai tulburi în mod constant gândurile?
Vreau o cutie,am nevoie de o cutie unde să te închid pe veci,din care să nu te mai scoată nici un cuvânt al nimănui în faţa mea.
Mă vreau aşa cum sunt acum,desigur exceptând regretele care-mi mănâncă oasele,dar în ansamblu sunt cu mult mai plăcută.Mi-am promis că nu voi mai acţiona niciodată asa prosteşte...oricât de intense mi-ar fi trăirile.Mi-e ruşine de tot ce-am simţit şi nu trebuie să fiu vreun geniu să-mi dau seama că asta nu sună deloc bine.
În rest chiar aş zice că fac progrese spre un mod mai sănătos de viaţă.
E o luptă continuă cu mine.Ca o ceartă între doi copii,unul se zbate să alerge iar celălalt nu-l lasă nici de nebun.Vreau să se sfârşească!
Hai să facem un pact...pocneşte tu din degete şi doreşte-ţi să mi se îndeplinească dorinţa.