miercuri, 18 septembrie 2013

Sing it to me

4 dimineaţa, când părea că s-au golit străzile de demoni, ploaia valsa împodobind camera cu cântece triste.
Cu ochi pustii ce căutau odată lumina neoanelor de sub zăpadă.
În lumea noastră s-au perindat anotipuri.
Şi le-am scris pentru tine şi pentru alţii. Iar mai apoi a rămas numai strigarea surdă ce m-a măcinat chiar şi după ce am înţeles că melodia a încetat. Iarna şi restul sezoanelor au apus.
Praful caută să se aştearnă. Doar să-l las...

sâmbătă, 14 septembrie 2013

118

În dimineaţa asta târzie, cu orele ei bătute de vântul rece care-a spart ploaia din ajun, m-am trezit cu gândurile perindându-mi pe străzile necunoscute ale unui oraş străin. Croind trasee imaginare de-a lungul pietonalelor pavate din timpuri vechi, spre uşa din lemn bătrân a vreunei cafenele anonime. Uitate în mijlocul pieţei, cu geamurile aburite şi plină de cărţi ce-aşteaptă să fie devorate. E inevitabil o dimineaţă de toamnă. Una adevărată ce stă să fie înfrântă de simpla vedere a unei fotografii de iarnă. Mă aduce direct "acasă". Cu toate simţurile vii. Şi acolo, a nu ştiu cât-a oară îmi permit să fiu întreagă.
Adevărul e că nu mă voi obişnui niciodată aici, că locul ăsta l-am detestat dinainte să-i cunosc urâtul. Şi n-am de gând să stau mai mult decât e nevoie. Undeva, departe de aici, e locul care mă aşteaptă cu bunele şi relele sale, să-mi fie adevărata casă :).

joi, 12 septembrie 2013

up!

Încă nu m-am desprins în felul în care îmi doresc să o fac. Sunt aici, blocată în cotidian, pe-aceeaşi rută, testându-mi răbdarea. Cu gândul că trebuie să merg înainte ori trebuie să schimb la următoarea răscruce de drumuri. Să fac în aşa fel ca ruta asta să mă ducă de unde m-a adus. Cu preţul necesar. Pentru că-mi pasă atât de mult de mine încât nu-mi mai pasă. Şi e timpul să calc pe orice mi se pune împotrivă.
Să nu-mi mai spui niciodată că nu pot obţine ce doresc.