4 dimineaţa, când părea că s-au golit străzile de demoni, ploaia valsa împodobind camera cu cântece triste.
Cu ochi pustii ce căutau odată lumina neoanelor de sub zăpadă.
În lumea noastră s-au perindat anotipuri.
Şi le-am scris pentru tine şi pentru alţii. Iar mai apoi a rămas numai strigarea surdă ce m-a măcinat chiar şi după ce am înţeles că melodia a încetat. Iarna şi restul sezoanelor au apus.
Praful caută să se aştearnă. Doar să-l las...
Vad ca ai de toate: metafore, explicatii, solutii. :D Nu-ti ramane decat sa le aplici. Sau sa-ti dea timpul o mana de ajutor. :P
RăspundețiȘtergeresa-mi dea :)
Ștergere