joi, 6 ianuarie 2011

Waiting for the End



Sitting in an empty room
Trying to forget the past
This was never meant to last
I wish it wasn’t so...

nici eu nu mai stiu ce e cu mine

6 comentarii:

  1. "nici eu nu mai stiu ce e cu mine "

    Cu toate astea, devii din ce in ce mai simpatica.
    Ramâi asa. Sau chiar mai mult decât atât.

    Incepi sa pari o fiinta cu care se poate discuta, o femeie care intelege glumele si care are suficienta ironie si inteligenta incât sa raspunda taios, dar nu revansard. Nu stii ce e cu tine? Perfect! Continua pe acelasi drum!

    RăspundețiȘtergere
  2. la naiba,era putina ironie acolo,ori doar mi s-a parut? :)) crezi ca daca pendulez intre sentimente contrarii e in regula,pot sa dau inainte? si inca ceva,de ce abia acum iti par capabila de lucrurile pe care le-ai numit?am fost dintotdeauna,depinde numai de interlocutor.

    RăspundețiȘtergere
  3. Asa e, ai fost dintotdeauna, dar mie mi-a picat fisa abia acum :-)

    RăspundețiȘtergere
  4. hei, daca nu ma insel, tocmai a fost ziua ta, nu? imi spuneai tu odata ca esti nascuta la inceputul lui ianuarie. pai, daca e asa, iti urez La multi ani!:*:*:*

    RăspundețiȘtergere
  5. da,Kate merci, a fost pe 4 ; eu din pacate am uitat cand e a ta :( stiu doar ca tot in perioada de iarna daca nu cumva ma insel,ca mereu uit chestii pe care n-ar trebui sa le uit

    RăspundețiȘtergere