Mizerabilii

Ca o zi nu foarte caldă la sfârșit de vară, și-o furtună fără ploaie.

E secetă în pustiul câmpurilor aurii... Sunt acolo, am nevoie să fiu acolo. În întinderea de iarbă moartă, cu soarele palid si pomii legănați de vânt, privind cerul.

Fără cuvinte, doar ascultând cântecul naturii cu mintea sucită în agonie, visând.

O dulce durere.

În unele ore râvnind tovărășia unui străin mai damnat decât mine.

I won t let this...