si demnitatea unde s-a pierdut?

E una din noptile alea in care iar n-am somn . S-a incalzit afara si pare o ocazie potrivita sa profiti de o plimbare numai ca eu nu pot face asta.Ascult piese de acum cativa ani cautand sa dobandesc una din starile care ma incercau pe vremea aia,rar imi mai amintesc vreo melodie de pe vechiul PC de-acasa,mai mult ma chinui. Cred ca sunt bine intr-un fel...am cam comfundat visul cu realitatea in ultimele luni si-am constatat-o abia azi.Ma enerveaza ca desi de multe ori constientizez unele lucruri,tot continui sa-mi fac sperante, sunt ca o jucarie stricata zau asa !Mereu si mereu caut sa ma agat de fiecare cuvant,de fiecare umbra,oare nu mi-a ajuns cat am auzit? Ori se poate sa fiu tzicnita...ori mai mult decat fraiera,stiu si eu? Si fix in momentul asta mi-am dat seama ca e la fel ca atunci :))) doar ca nu e muzica de vina si nici starea pe care o cautam nu e aceeasi...