ea catre el...

as vrea sa fiu cel putin nervoasa dar nu ma simt deloc asa... stiu ca daca as avea un pachet de tigari l-as devora, hmm da... probabil asta m-ar face sa ma transpun intr-o stare diferita, una in care sa ma rog ca respiratia sa nu mi se intrerupa sub valul de nicotina in care s-ar scalda plamanii. nici nu stiu daca imi mai e frica de sfarsit pentru ca panica nu ma mai cuprinde ca alte dati ,dar ma simt dezamagita ca eu nu ma mai regasesc in asta, ca tu taci in fiecare zi , ca am ajuns sa scriu despre noi acum, ca nu stii care sunt florile mele preferate, ca ma cunosti prea putin si eu ma simt ca un strain. si viata e asa cretina, luptam sa scapam de rutina ... mai are rost?